un banc simpatic

primit pe filiere misterioase, ma face sa ma gandesc sa ma intorc la ce stiu:

Doi indieni mergeau prin padure cand la un moment dat se vede in zare
fumul ce se ridica de la un foc.
Primul spune:
- Ce spune mesajul ?
- Nimic important, sunt doar reclame

punct. si de la capat

un bun prieten mi-a urat ca 2008 sa fie mai bun ca 2007 si mai prost ca 2009 si anii urmatori. mi-a ridicat un pic spranceana, suna si a urare de rau, insa apoi mi-am dat seama ca e cea mai buna urare pe care am primit-o vreodata.

cred ca inconstient mi-am propus la inceputul fiecarui an de catava vreme incoace, ca “anu’ asta” sa fie cel mai bun an al meu vreodata. probabil de aia am incercat mereu sa fac pasi foarte mari. in cariera, in viata, sa sar etape, sa ard. atata doar ca fiecare pas inainte a insemnat doi pasi inapoi, pentru ca nu eram pregatit pentru noua realitate cu care ma confruntam. am ars de multe ori etape, insa m-am ars si eu de foarte multe ori.

poate ca e interesant, poate ca e palpitant sa iti propui obiective nebunesti, mai ales ca satisfactiile cand le implinesti sunt enorme. insa faptul ca riscul de esec este foarte mare face ca intr-o proportie majoritara sa inveti din neimpliniri.

asa ca de acum inainte voi face pasi mai mici. pasi logici, firesti, pasi pe care multi i-ar face in situatia mea. imi doresc ca 2008 sa fie mai bun decat 2007, ceea ce nu tocmai greu, insa imi doresc ca 2009 sa fie mai bun ca 2008 si asa mai departe. gata cu urcarile si coborarile. un urcus incet dar sigur pana la “culmile” posibilitatilor mele e mult mai usor decat scurtatura prin prapastii pe care m-am aventurat pana acum.

imi ajunge un an de visat ca pot sa rastorn muntii de unul singur. daca am invatat ceva din experientele de anul trecut, am invatat ca in orice ai face trebuie sa iti alegi parteneri pe masura. nu le poti face singur pe toate.

si pentru ca pana acum nu am reusit sa gasesc parteneri pe masura pentru mica mea companie, am hotarat sa trimit micul dejun la culcare o vreme. cat, nu stiu, insa in loc sa ma chinui cu aspectele antreprenoriale ale unei afaceri, prefer sa mai invat ceva in plan profesional. cred ca sunt inca departe de potentialul profesional, ca mai am un milion de lucruri de invatat, iar asta nu pot sa fac decat daca intru iar in campul muncii ca angajat.

sunt in fata unui nou inceput. iar la inceputuri teroretic ma pricep, doar e si sloganul micului dejun.

sa vedem.

deocamdata voi incepe sa scriu din nou in blog, poate nu asa des, poate mai retinut, insa in continuare cu ceva altfel. sper

ce nu te omoara…

te face mai puternic, spune o vorba cu duh.

si daca deocamdata inca imi gasesc greu cuvintele si mi-e foarte greu sa ma apropii de blog, de telefon, de mess, de orice presupune contactul cu lumea, prefer sa vad lucrurile pozitiv si sa ma gandesc cu optimism la anul viitor.

ma simt dator cu niste urari de craciun pentru cititorii care spre surprinderea mea au continuat sa vina si dupa ce m-am oprit din scris, le multumesc. si sper ca mos craciun a trecut pe la fiecare, intr-un fel sau altul.

bilanturi, planuri, toate la timpul lor. acum prefer sa ma bucur cat pot de sarbatori, ceea ce va urez si boieri dumneavoastra.

la multi ani!!!

iata ca a trecut un an de cand m-am apucat de blogging. a fost si atunci cu o semnificatie speciala, am incercat sa ofer ceva tuturor romanilor, de 1 decembrie. poate unora li s-a parut un gand grandoman, dar nu am ce face, asa imi e usor sa gandesc, in numere mari.

brand-ul de tara al Romaniei ma preocupa cred dinainte de a avea primul contact serios cu lumea marketing-ului si a comunicarii. insa de vreo 8 ani ma tot intreb, tot cercetez, care sunt lucrurile care ne definesc pe noi ca tara. sigur, sunt multe lucruri care ne definesc, unele dintre ele chiar diferentiatoare fata de multe natiuni pe lumea asta. dar care poate fi acea idee care sa ajute sa cristalizam o imagine coerenta despre Romania?

solutia la care am ajuns nu e neaparat cea mai buna. doar ca a trecut multe teste prin care am supus-o. pentru multi e greu sa accepte ca suntem o natiune de visatori, unora li se face parul maciuca in momentul in care aud asa ceva, insa visul este unul dintre cele mai importante instrumente pentru evolutie, iar daca am reusi sa avem proprietatea asupra visului la nivelul brandurilor de tara poate fi o sursa de avantaj competitiv peren. pentru ca visele nu se vor termina niciodata.

insa pana ce vom ajunge sa impunem o idee ca asta in fata lumii, ea trebuie sa isi castige adeptii intre romani. problema cu toate solutiile de pozitionare de brand de tara ale Romaniei de pana acum a fost ca romanii nu au crezut in ele. nici o iota. nu le-au inteles si ca urmare nu le-au transmis mai departe. romanul care intra in contact cu un strain este primul ambasador al tarii, primul care ar trebui sa comunice mesajul de brand al Romaniei.

un branding de tara nu poate incepe decat de la nivel intern. sa cuprinda toata tara si abia apoi sa reverse in afara, urmand sa defineasca natiunea asta intr-un mod diferentiator.

mi-am propus ca de ziua romanilor sa relansez www.desteptare.ro

si desi nu am terminat de facut modificarile pe care le-am gandit, o noua interfata este online de azi, impreuna cu o declaratie de bun venit la o noua sesiune de treziri din delirul cotidian.

la multi ani Romania, la multi ani romani!!!

zice prost, dar zice bine

party-uri in weekend cu khidja

de organizat m-am vindecat, pentru o vreme cel putin, de promovat nu o sa ma vindec niciodata, muzica e prea adanc in sufletul meu. so here goes:

Private / life / drama / leave home / join / dance / here:

Friday (today) - OTA  (please smoke less or at all)
Saturday - EMBRYO with Tom Wilson

la multi ani lui andrei rusu pentru ziua de nume, ca si pentru toti andreii si andrelele

trezirea la realitate

asta e un soc, pentru oricine cred.

inca imi vine greu sa imi gasesc cuvintele, dupa ce am ramas amutit de cat de nepregatit am fost pentru evenimentul pe care l-am comunicat (din nefericire doar) cat am putut io de bine in ultimele saptamani. asta ca sa nu zic prost, sau alte cuvinte grele.

sigur, pentru public n-a fost deloc o catastrofa, pentru unii a fost chiar ok. dar io raman cu cateva mii de euro paguba intr-un moment in care abia faceam primii pasi spre a-mi lua zborul.

am plans de necaz dupa foarte multi ani in care apa de la ochi putea fi doar de la ploaie. asa un esec nu am mai avut niciodata. nu chiar asa de mare…

apoi mi-am aduc aminte de wieden & kennedy. de filosofia lor care imbratiseaza esecul ca pe o parte integranta a succesului. si am inceput sa ma uit mai atent la lectiile pe care le-am primit intr-o perioada foarte scurta.  lectii de business, lectii de viata.

mi-am dat seama ca traiam intr-o lume iluzorie in care totul era un pic mai departe decat puteam atinge, si mi-am dat seama ca nu asta e viata pe care mi-o doresc. vreau sa traiesc lucruri, nu doar sa mi le imaginez.

nu vreau sa raman dator nimanui, desi unii imi sunt datori dupa evenimentul asta. chiar daca imi va fi greu o vreme, imi voi rezolva problemele. facand business, ce stiu sa fac mai bine, adica proiecte de comunicare.

alte idei, pentru mai incolo.

concluzii inainte de concluzii

cu un singur lucru am avut dreptate in privinta upGreat-ului. a fost o dementa futuristica. pentru poate prea putini oameni si imi asum intreaga vina, am facut erori grave de organizare si implementare a organizarii, insa trecand peste toate neajunsurile, a fost o petrecere la care lumea a ascultat muzica noua, altceva, melanj.

inainte sa trag concluziile si invatamintele de pe urma acestui eveniment, vreau sa imi cer iertare fata de partenerii in acest proiect carora le-am cauzat disconfort si stres.

prima concluzie e ca habar n-am cum sta treaba cu evenimentele. de aia nici nu le voi mai organiza. nu singur. daca voi gasi oameni dornici sa se alature unei idei, cu capabilitati organizatorice dovedite, ii voi sprijini cu logistica de comunicare si cu identificarea de parteneri, dar singur nu mai fac nici sa ma pici cu ceara. invataminte: stick to what you know, don’t try to solve them all.

a doua e ca trebuie sa invat sa nu ma mai mint singur. unele lucruri se pot intampla, altele nu. de fapt, vreau sa invat despre arta adevarului, chiar daca imi provoaca sau provoaca disconfort.

bine ca macar unii s-au bucurat de evenimentul asta: cei care au venit la petrecere. raportat la dimensiuni uptown-ul a fost mult mai plin decat liquid-ul, au fost momente cand chiar nu mai aveai loc sa arunci un bat in ring, iar atmosfera a fost interesanta privit din afara.

doar ca a iesit cu totul altfel decat a fost programat. weird, but ok, a fost un feedback primit.

cam asta ar fi deocamdata, ma retrag sa imi revin dupa doua zile foarte lungi.

azi, Adam F la Sibiu

pentru mine, pentru lev8, azi e prima “zi cea mare”.

lansam o idee generoasa, de care sper ca intr-o buna zi va sti toata lumea, cu un eveniment important pentru scena de muzica electronica din Sibiu, upGreat, unde ii vom avea ca invitati si entertaineri pe marele Adam f si pe langa el pe Khidja Clouds Society cu MC Geamite Galigan, Gorija, Readymate, Electrocaine precum si doi invitati surpriza care ne vor incanta la afterhours.

Va fi un maraton muzical, o trecere prin multe genuri muzicale , nu doar o manifestare de drum si bass. Petrecerea incepe la ora 9 seara, cu live-ul celor de la khidja, speram sa se inchie cel mai devreme maine la amiaza, cand lumea va fi prea obosita sa mai danseze.

L-am numit upGreat, o deformare a lui upgrade spre ceva mare, pentru ca intentionam sa schimbam standardele de evenimente de muzica electronica in Sibiu. I-am spus maraton simfonic punk country disco pentru ca de fapt asta e, un melanj intre stiluri, o dementa futuristica, cred ca da bine in Capitala Culturala Europeana care este Sibiul anul acesta. Ne asteptam la o petrecere care se va lungi mult dupa aparitia zorilor, un eveniment pe care atat noi, cat si mai ales sibienii sa il tina minte. Ma feresc de cuvinte mari, sper doar sa iasa asa cum visez sa iasa.

speram ca oaspetii nostri sa se simta la felde bine ca si noi la petrecerea asta. enjoy

prezentarea Iuliei Antonescu de la zilele biz

spuneam luni ca mi-a placut foarte tare prezentarea celor de la visionwise legata de finantarea afacerii din perspectiva finantatorilor.

intre timp Iulia mi-a trimis aceasta prezentare, asa ca o pun aici, sa inspire si pe altii. enjoy