si daca deocamdata inca imi gasesc greu cuvintele si mi-e foarte greu sa ma apropii de blog, de telefon, de mess, de orice presupune contactul cu lumea, prefer sa vad lucrurile pozitiv si sa ma gandesc cu optimism la anul viitor.
ma simt dator cu niste urari de craciun pentru cititorii care spre surprinderea mea au continuat sa vina si dupa ce m-am oprit din scris, le multumesc. si sper ca mos craciun a trecut pe la fiecare, intr-un fel sau altul.
bilanturi, planuri, toate la timpul lor. acum prefer sa ma bucur cat pot de sarbatori, ceea ce va urez si boieri dumneavoastra.
recomandarea alanei de la postul despre viata pe pilot automat s-a dovedit a fi supertare, asa ca o pun sa o vada toti cei interesati. o lectie de viata pe note.
am primit un mesaj care mi se pare ca e altceva decat mass deranjant, chiar incearca sa faca ceva, si ca sa nu stresez lumea mai departe cu mass, cum incerc sa o fac din ce in ce mai rar, pun anuntul aici.
“Avem nevoie de 100.000 de voturi pentru a pune in aplicare politia animalelor ! Voteaza infiintarea politiei animalelor ! Fa-ti mila de ele ! voteaza pentru Politia Animalelor “
sunt abia la vreo 20.000 de voturi, deci mai trebuie.
am vrut mult sa ajung aseara la trg si seb, in web, insa m-a luat un somn neomenesc si am dormit pana azi la 11, ca porcul.
am pierdut o super petrecere, insa ca o compensatie, cu cam aceeasi bani pe care i-as fi spart aseara, mi-am luat o veioza super tare, in forma de flacara.
cati dintre noi nu s-au surprins facand aceleasi lucruri over and over again? in fiecare zi parca suntem ghidati de un robotel care ne indeamna sa ne respectam tabieturile, obiceiurile, automatismele.
pe de o parte e bine. ce facem in mod repetat ajungem sa facem foarte bine.
pe de alta parte nu vad nimic mai rau decat sa ne cantonam in obisnuinta. unde mai e noul, unde mai e aventura care face deliciul vietii?
unde e descoperirea?
cum putem sa evoluam atunci cand nu schimbam nimic in viata noastra?
stiu, pe pilot automat e mult mai usor, viata parca merge inainte fara ca noi sa facem un efort. dar merge viata inainte, sau stam pe loc intr-un relanti care doar consuma resurse fara sa ne aduca nimic si fara sa ne duca nicaieri?
undeva scria ca trebuie sa facem in fiecare zi ceva care sa ne sperie (russell davies intr-o prezentare pentru honda parca). mi se pare ca e un adevar profund, la care ar trebui sa meditam, macar din cand in cand.
pune un pic de sare in cafea, ia-o pe alt drum spre birou, fa o gluma unui coleg, orice. decat aceeasi viata corecta in fiecare zi, prefer sa fac o greseala in fiecare zi. macar una.
si pentru ca am incercat deja de o gramada de ori, pentru ca m-am lasat si m-am apucat de cel putin 10 ori, am hotarat ca de data asta sa scot la inaintare artileria cea grea.
mai exact, vreau sa strang intr-un singur loc toate informatiile legate de consumul de tutun si de efectele nocive ale acestuia. exista o gramada de campanii anti fumat care pot fi gasite pe net, o gramada de ponturi legate de cum sa te lasi de fumat, trebuie doar sa se gaseasca cineva sa le puna la un loc.
am ideea asta de cand am vorbit cu jeffre jackson, insa nu am avut timp sa o pun in aplicare, desi un concept am gandit.
acum chestiunea mi-a fost readusa in atentie de un post de pe blogul lui cosmin de la oricum, referitor la o campanie smechera anti fumat, iata un spot al campaniei:
nu mai vreau sa ma bat cu pumnii in piept ca o sa ma las sigur. imi propun doar ca de la inceputul lui 2008 sa nu mai pun tutun in bot. fir-ar mama lor de tigari…
